Psihoterapie pentru anxietate, stări de neliniște și ruminație excesivă
Când mintea nu poate pune stop îngrijorării, iar corpul nu se poate liniști în mod natural, nu ești singur/ă. Putem explora și înțelege împreună ce întreține aceste stări și ce poți face concret pentru a le diminua și eventual elimina complet, într-un ritm care ți se potrivește.
Cum se poate manifesta
Anxietatea. Este o senzație constantă de teamă sau de alarmă față de ceva ce urmează să se întâmple sau ceva ce ar putea merge prost. Poate apărea ca îngrijorare continuă, teamă de a greși sau de a nu face față, dificultăți de concentrare și de somn, iritabilitate.
Stările de neliniște. Deși fiecare persoană le experimentează într-un mod particular, de multe ori ele se simt în corp: tensiune, stomac strâns, palpitații, respirație scurtă, senzația că nu poți sta locului. Uneori apar episoade de panică, un val brusc de frică intensă, cu simptome fizice puternice și dacă vrei să afli mai mult despre ele, poți citi în articolul despre atacul de panică.
Ruminația excesivă. Este tendința minții de a reveni iar și iar la aceleași gânduri: ce ai spus sau ai făcut greșit, ce ar putea merge prost, de ce te simți așa. Când gândurile privesc viitorul, vorbim de obicei despre îngrijorare, iar când privesc trecutul sau propria stare, despre ruminație. Cercetările le descriu ca forme ale aceluiași proces, gândirea negativă repetitivă, întâlnită în multe probleme emoționale și care pare să contribuie la menținerea lor (Ehring & Watkins, 2008).
Când merită să ceri sprijin
Nu trebuie să aștepți să apară un moment de criză, un psihoterapeut poate fi util când îngrijorarea îți ocupă mult din timp și energie, când începi să eviți lucruri importante pentru tine sau când somnul, munca ori relațiile au de suferit.
Dacă ai simptome fizice noi sau neclare (de exemplu dureri în piept sau palpitații), este bine să le discuți mai întâi cu medicul, ca să excludeți și cauzele medicale.
Cum lucrăm în terapia cognitiv-comportamentală (TCC), cu trei pași:
Înțelegem tiparul
Ne uităm împreună la situațiile în care apare anxietatea, la gândurile, senzațiile și comportamentele care o însoțesc.
Explorăm gândurile
Observăm care sunt cele ce întrețin îngrijorarea și le verificăm împreună cu realitatea, fără să te forțez să „gândești pozitiv”.
Exersăm pas cu pas
Alegând împreună strategii concrete, de la tehnici de reglare a corpului până la confruntarea treptată cu ceea ce eviți, într-un ritm cu care ești confortabil.
Întrebări frecvente
Cum știu dacă ce simt este anxietate sau stres obișnuit?
TCC funcționează pentru anxietate?
Lucrezi cu adolescenți care prezintă forme de anxietate?
Vezi și
Bibliografie
Carpenter, J. K., Andrews, L. A., Witcraft, S. M., Powers, M. B., Smits, J. A. J., & Hofmann, S. G. (2018). Cognitive behavioral therapy for anxiety and related disorders: A meta-analysis of randomized placebo-controlled trials. Depression and Anxiety, 35(6), 502–514.
Ehring, T., & Watkins, E. R. (2008). Repetitive negative thinking as a transdiagnostic process. International Journal of Cognitive Therapy, 1(3), 192–205.
National Institute for Health and Care Excellence. (2011). Generalised anxiety disorder and panic disorder in adults: Management (Clinical guideline CG113; actualizat în 2020). https://nice.org.uk/guidance/cg113/resources/generalised-anxiety-disorder-and-panic-disorderin-adults-management-35109387756997